Azi veneam cu mașina de la Rupea spre Sibiu. Pe drum, o duduie la vreo 40 și ceva la ocazie.... O iau până la următaorea comună (zona Făgărașului), să se ducă să voteze, îmi comunică ea, deja de cum a urcat in mașină.
Redau din ce mai rețin următorul dialog, sau mai bine zis monolog, că n-am reușit să spun mare lucru.
”Mă duc la vor să-l votez pe Primar. Știți eu sunt asistentă și acum m-a pus asistentă și la echipa de fotbal. Știți, fără asistentă n-au voie să joace. Și așa m-a pus Primarul pe mine. Și am ieșit la ocazie să vin să votez în comună că la mine-s numa proști și n-am chef să mă râdă la spate.”
Nu prea înțeleg cum stă treaba cu votatul în celălalt sat și cu râsul, dar n-apuc să întreb că femeia continuă ca pentru ea:
”Aștia toți îs la fel. Cum stau aștia trei ani în funcție cum deja e plină curtea la ei cu mașini și își iau hectare de pădure pentru vânătoare. Pe când noi muritorii de rând plătim taxe și impozite.”, urmează o scurtă pauză și: ”Apoi și dacă nu-l votează pe Primar, ce dacă, oricum mai are pregătită încă o urnă sigilată cu voturile numărate câte trebuie”, zise femeia zâmbind.
N-apuc să mai întreb nimic că ajunsesem la destinație. Femeia coboară, eu mă procopesesc în ciuda refuzului clar cu 2 lei și dusă a fost. Am rămas cu enunțurile femeii în cap și cu o întrebare: Deci ăsta-i votul la țară? Curat murdar Coane Fănciă!
P.S. Dialogul este aproximativ, iar cuvintele au fost mai multe, conținutul ideilor însă este 100% real.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu