Sunt 2 evenimente care mi-au atras in ultima vreme atenția. Amândouă au implicat online-ul sibian. pe de-o parte campania ”Raport de țară” de pe Digi 24 unde Sibienii s-au implicat masiv pentru a ”bate” Brașovul, o rivalitate istorică veche de sute de ani, de altfel, și câștigarea concursului pentru ”Best City to travel” de pe un blog. Nu intru in detaliile celor două campanii ci mă opresc asupra faptului, că în ambele cazuri Sibienii s-au implicat masiv să susțină orașul în care trăiesc. Asta denotă un înalt grad de atitudine civică, patriotism local, activism, etc., adică cam tot ce trebuie să caracterizeze o societate civilă evoluată.
Păcat că votul de pe Digi24 nu contorizează votanții unici, iar acesta poate fi repetat în fiecare zi, și totuși, dacă comparăm voturile constatăm o discrepanță imensă între locurile 1 (Brașov la acest moment cu 41.200 de voturi) și 2 (Sibiu - 37.566 voturi) și locurile 3 (Olt - 8353) și 4 (Timiș - 6163). In cazul primelor 4 locuri duelul a avut loc. Implicit se pot trage niște concluzii, privind implicarea, patriotismul local, identitatea orașului.
Nu știu exact dacă rivalitatea Brașovului cu Sibiul este mai mare decât cea a Sibiului cu Brașovul, dar cu siguranță implicarea Sibienilor își are originea undeva în jurul anilor 1999/2000, pe de-o parte Ministrul de atunci al Culturii Ion Caramitru, a adus la Sibiu în 1999, pe Prințul Charles, reprezentanții Băncii Mondiale și mai ales reprezentanții Luxemburgului (nu mai țin exact minte, dacă a fost și Ducele și Ducesa atunci, sau au venit ulterior), parteneriatul cu ultimii dovedindu-se deosebit de benefic, Sibiul deveniind cu marele ajutor și împreună cu Marele Ducat, Capitală Culturală Europeană în 2007.
Pe de altă parte în anul 2000 alegerea lui Klaus Johannis ca primar a întărit parteneriatul cu germanii de la GTZ (reprezentanța Ministerului Federal pentru Economie și Cooperare Economică Internațională), care ne-au învățat practic cum să restaurăm Sibiul, germanii alocând în total câteva milioane de Euro pentru Sibiu.
Țin minte că un studiu GTZ arăta atunci implicarea foarte redusă a Sibienilor în treburile urbei și necesitatea de a schimba acest lucru. Astfel ei au dezvoltat lângă cunoscutele programe de reabilitare și câteva programe de implicare și sensibilizare civică. Țin minte în acest context că am făcut parte dintr-o delegație de jurnaliști Sibieni, ce au fost invitați în fosta RDG să viziteze câteva orașe istorice ce au fost reabilitate, pentru a înțelege impactul și importanța acestui lucru și bineînțeles de a promova acasă acest lucru. Sibiul a realizat câțiva ani mai târziu ce am văzut în Germania (depășind toate așteptările) și putem spune că tot orașul a participat la acest demers. Odată cu 2007 tot acest proces a ajuns la maturizare iar astăzi Sibienii se laudă peste tot cu mândrețea lor de oraș.
Păcat că această normalitate de la Sibiu este excepție în majoritatea orașelor din România. Poate Timișoara trebuie să ajungă în 2020 Capitală Culturală ca Timișorenii să se implice la fel ca și Sibienii?
Frumos (si adevarat) scris.
RăspundețiȘtergere