De obicei Ziua Națională a unui stat se sărbătorește prin zile libere, relaxare, un fel de zi de duminică, dar mai de soi, așa ca de sărbătoare. Mi s-a întamplat azi să mi se strice o electrocansnică, așa că cel mai apropiat drum ducea la Metro să îmi iau alta. Acum logica mea îmi spunea că de 1. Decembrie ar trebui să fie închis, sau să aibe program scurt de duminică. Oricum am zis să încerc. Ajung. Deschis. Mașini garlă. Da, de fapt chiar și spălătoria din colțul străzii avea deschis. Acum dincolo de avantajul că în țara asta găsești lo orice oră și zi ceva deschis (exceptand Revelionul) totuși nu pot, să nu comentez cîteva aspecte.
1. Disprețul multinaționaelor față de ziua națională. Doar băncile au percutat langă instituțiile de stat și au închis de vineri (asta pentru că nu au clienți, în 2007 de ex. sigur nu s-ar fi întâmplat).
2. Apetitul consumerist în țara asta de zile libere și sărbători, în loc de alte activități (nu știu, poate ceva mai familiste, sport, grătare cu prietenii, orice ce nu include shopping). Sincer dacă n-ar fi cerere nici n-ar fi deschise toate magazinele. Tot timpul iau ca și comparație țările din Vest și parcă acolo există mai mult respect pentru familie, tradiție, sărbătoare etc.
3. Așa că îmi pun întrebarea: Ar trebuii să intervină statul și să ne învețe din nou să respectăm niște valori (așa cum din fericire încă se mai întamplă la țară)?
Sunt gânduri de ziua nostră națională, oricum aceste atitudini conduc la multe alte metehne cronice în societatea noastră. La urma urmei vindecarea începe cu respectarea valorilor existente și redefinirea celor dispărute.
Și îi mulțumesc domnului Lucian Mândruță pentru gândurile bune adresate nouă, minoritarilor. Articolul din Gândul aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu